Tbilisi ziua 4 si drumul spre casa

Am ajuns intreg acasa asa ca pot sa va povestesc ce-am patit in ultima mea zi de sedere in georgia si pe drmul spre casa. Ce, credeati ca m-am plictisit si totul a fost monoton? Neah, n-ai sa vezi.

Ziua de joi a inceput, si chiar s-a derulat pana la un moment dat, intr-o monotonie clasica. Am continuat turul de sedinte cu creierele acolo, am incercat sa termin tot ce pot din proiecte, am lasat task-uri si deadline-uri celor care nu s-au miscat destul de repede. Deh, ca in multinationale. :)

Am intins-o pe la 6 la hotel, sa incerc sa ma odihnesc un pic inainte sa plec spre casa. Aveam avion pe la 5 jumate dimineata deci trezirea si echiparea pe la 3.

N-am reusit sa ma odihnesc prea bine. De fiecare data cand adormeam ba suna telefonul, ba primeam vreun sms, ba.....si aici devine interesant.

Pe la ora 1 noaptea, in timp ce stateam in pat, motaind, aud niste bubuituri afara. Crezand ca e vreo sarbatoare, ceva, si crezand ca e vreun joc de artificii, ma dau jos din pat, ma indrept spre fereastra si scot capul pe geam, sa vad artificiile. Cand colo...dincolo de rau, in zona interzisa, se tragea din doua masini :(

Chiar asa :( Am stins becul si am continuat sa ma uit. Dincolo de rau, din doua masini, se tragea intr-o veselie. Dintr-o masina cu un pistol (se auzea zgomot de foc cu foc) iar din cealalta cu o arma automata ( se auzeau rafale). S-a tot tras vreo 2-3 minute dupa care cele doua masini au plecat. La cateva minute au aparut vreo 5 masini de politie iar dupa aceea tot orasul a fost impanzit de filtre de politie (le-am vazut mai tarziu, in drum spre aeroport)

M-am intors in pat cu gandul ca oricum, nu ai cum sa te lupti cu soarta si, cand iti vine nota de plata atunci platesti, n-ai cum sa te fofilezi.

Cam asta a fost aventura georgiana. O tara care merita descoperita, daca ai curaj si sange rece.

Bineinteles ca nici drumul de intoarcere nu a fost plictisitor. Deasupra Istanbulului si Bucurestiului era o vreme execrabila iar la plecarea de pe Ataturk am stat o ora pe pista, pana sa ne dea ok-ul de plecare. Era furtuna deasupra Bulgariei, spatiul aerian era inchis pentru zboruri si a trebuit sa facem un ocol de vreo 200 km, deasupra Marii Negre, ca sa fugim de furtuna.

Cam atat de la sictirashvili. Roger and out!